Pandemia nu a afectat întreagă populație doar la nivel fizic, ci și la nivel mental.
Din cauza pandemiei, mulți dintre cei care au fost nevoiți să stea în izolare, sau și-au pierdut locul de muncă, au început să prezinte simptome care trag un semnal de alarmă către natura psihologică. Depresia și anxietatea în rândul oamenilor în aceasta perioadă a crescut, iar România nu este printre țările în care aceste afecțiuni nu și-au pus amprenta.
Un studiu recent, realizat în țara noastră, arată că 42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoționale în timpul pandemiei de COVID-19.
Primul studiu din România despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei de COVID-19, boala cauzată de virusul SARS-CoV-2.
Specialiștii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia a avut efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din România.
42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.
Pandemia aceasta a fost ceva neprevăzut, ceva pentru care noi nu am fost pregătiți, nici fizic, nici psihic. Toți Românii au fost afectați de pandemie, de la nevoia de a sta în izolare, de la problemele în afaceri, până la pierderea locului de muncă. Chiar dacă pandemia nu a afectat întreagă populație a României din punct de vedere fizic, din punct de vedere psihologic, cu toții am fost afectați, într-o oarecare măsură – Declară Iulian Dinu – Președintele Asociației Internaționale de Psihologie, Nutriție, Sport și Fitness.
DATELE AU FOST INTERPRETATE DE SPECIALIȘTI
Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani. Datele au fost analizate și interpretate de specialiști ai unui un grup format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și Universitatea Transilvania.
Studiul arată că pandemia poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel international.
Potrivit studiului, 68% din persoanele intervievate a estimat o creștere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situația. Alte metode de reducere a stresului și ocupare a timpului au fost exercițiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie și chiar activitatea sexuală.
SENTIMENTELE DE SINGURĂTATE S-AU AGRAVAT
Cercetătorii au arătat că 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, care s-a dovedit mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionați au raportat o înrăutățire a nervozității, o agravare mai pronunțată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) și de adulții tineri (38%).
În ceea ce privește singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenți (28%) au raportat o înrăutățire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutățire mai pronunțată (36%).
STRATEGII DE ADAPTARE LA PANDEMIE
Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la pandemia de COVID-19 au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului și exercițiile fizice sau mersul pe jos.
Pentru bărbați, jocurile și intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului și a rețelelor sociale / interacțiunile sociale la distanță au fost mai importante decât pentru bărbați.
„Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoționale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are și trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o ușoară tristețe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neașteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populația României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola și coordonatorul studiului COH-FIT în România.
VIZITA LA MEDICUL DE FAMILIE, RECOMANDATĂ
Chiar și în cazul depresiei, vizita la medicul de familie oferă românilor ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care cunoaște situația de acasă, eventualele boli pe care le au și tot medicul de familie poate evalua dacă starea de sănătate este alterată; în acest caz, specialiștii iau în considerare atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală.
În urma unei discuții, medicul de familie poate identifica dacă stările, trăirile fac parte din statusul normal al situațiilor dificile prin care românii sunt nevoiți să treacă sau dacă persistența și intensitatea lor poate dăuna sănătății.
“Este recomandat să facem o vizită medicului de familie daca simțim că sănătatea noastră nu mai este la fel că înainte. Medicul de familie își poate da seama, din conversațiile cu noi, că tindem spre depresie sau anxietate și ne poate recomanda oricând vizita la un specialist. Dar înainte să ajungem acolo, sfatul meu este să încercam să ne găsim activități pe care le putem face, care să ne binedispună. Cu toții știm că sportul și activitatea fizică ajută la eliberarea de endorfine, așa zisul “hormon al fericirii”, care ne va face să ne simțim mult mai bine, mai fericiți, mai împliniți.” Recomandă Iulian Dinu, Președintele Asociației Internaționale de Psihologie, Nutriție, Sport și Fitness.